Casa noua
Cum l-am ginit pe burtos
Sunt tare melancolic. Ninge. Mai e si vineri. V-am zis ca…maine filmam? 
Speram sa iasa decent.
Bai, mai participa cineva la Grand Spoof? Ar fi trist sa particip doar eu cu echipa, sa avem cel mai bun spot si sa pierdem. Chiar daca eu nu voi convinge pe nimeni sa participe, imi fac datoria ipocrita de a va anunta acum cand mai sunt 3 zile pana se inchid inscrierile.
Crima v2
Nu e vina ei, dar pe blogul ei am vazut ceva foarte frumos. Un text care are numele “Crima” cu “c” mic. Pentru ca nu mai aveam nimic de facut, l-am si citit. Si mi-a placut. Dar l-as vedea mai dezvoltat. Are un inceput prea frumos ca sa nu-i dam si un final – cel putin – decent. Oricum, am incredere in mine ca o sa-l stric, dar e un risc pe care mi-l asum ca un panda brav. Stiu ca sunteti lenesi si ca nu o sa dati toti click pe linkul pus, de aceea dau paste aci la textul ei. Apoi, dupa “Read more”, o sa-l continui. Ascultati-l pe melodia ASTA. Roxy zice asa:
“Simtea carnea cum se desface sub lama bine ascutita. Simtea sangele fierbinte cum se scurge pe manerul cutitului, pe mana lui trasnformandu-se in picaturi rosii ce se impleteau cu picaturile ploii. Sunetul sangelui pe asflat era ceva mai puternic, mai indesat, mai adanc. Ii spargea timpanele. A dracului ploaie! Si a apasat mai mult. A trimis lama aproape de inima, iar in secunda in care a strapuns inima s-a uitat in ochii ei. Sangele a inceput sa curga mai repede, mai nervos.”
Buzz!
Am scris pe Ad Masters. In graba si pe fuga. Nu sunt foarte multumit, se vede pe text. In orice caz, cine are chef sa citeasca da click AICI
Zmeii mei, am o saptamana fascinanta. Am intrat in contact cu o un puhoi de oameni. Spre surprinderea mea, in limita timpului disponibil, toti ajuta. How fucked up is that? Sa pleci de la premisa: “Ma, slabe sanse, ca doar nu le iese nimic” si sa-ti fie dat peste bot in mod repetat de oameni din diferite pozitii.
E frumos in publicitate.
Stiu ca v-am promis de Vf. Moldoveanu, de raspunsul Ruxinei, de replica Pizzei etc, dar de saptamana asta chiar o sa scriu. Ori vineri, ori sambata dupa filmari.
Ce filmari? Mwahaha! O sa fie haos!
Unde ajungi si de la ce
Am primit brief. Un text pentru o jumate de pagina de B-24-FUN. Yuppy! Si ma apuc sa adun detalii. Si aflu chestii. O adevarata minune ce este si internetul asta. Si fac o jumate de pagina. Roman. Le pun cap la cap.
“Frumoasa povestea, dar fa-l scurt. Maxim 350 caractere“.
Si ma apuc sa mai modific. De fapt, ma jucam. Si a iesit, asa, pentru amuzamentul meu, asta:
Povestiri cu Bachus ca tartor – episodul 1
AS: Cine crede ca Bachus e compozitorul ala german, muzicianul ala mare al lumii, sa dea inainte de a citi un Google Search. S-ar putea sa nu se pupe cateva chestii. Imi aduc aminte de o tipa de acum 3-4 ani. Pentru ea Bachus facea muzica, porecla ei in liceu era Versace, iar barbatul cu care voia sa se casatoreasca era Romeo Fantastic. True story. Chubby may confirm.
Ce frumos este cand te trezesti dintr-o betie crunta, de care ai avut pofta si de care aveai pofta in timp ce te matoleai. Este tare amuzant sa te trezesti ziua aducandu-ti aminte franturi din noaptea trecuta. E amuzant cand te trezesti cu boabe de fasole in nas, cu pasta de dinti pe fata, cu semne tribale facute de altii mai putin beti pe fata, spate, maini sau ( ipotetic si NU, nu s-a intamplat, pe fund sau pe penis ), cu poze pe telefon cu un penis ( si apoi iti dai seama ca e al tau - pe care mai si scrie ceva ), cu mici dureri de cap, nu mari, doar cat sa-ti dai seama ca ai baut etc.
Nu mai stiu daca v-am povestit prima mea betie. Incep acum o serie relativ lunga de baute pe care le-am avut. Niciodata singur, mereu cu prieteni. Fosti si actuali. Nimic nu e mai trist decat un om care bea singur, pentru ca inseamna ca omul ala a ajuns la capatul puterilor si doar in asta isi mai gaseste uitare. Zic asta pentru ca atunci cand am pofta de bere, dar nu ies sa o beau cu prieteni, imi cumpar singur. Imi iau o doza, hai doua ca Timisoreana e 2.5, si ma pun la PC. Nu putine au fost situatiile in care nu am baut nici macar primul can. Nu intra! E ca si cand as avea un dop anti-orez+malt+apa+drojdie.
Sa revenim la povetirile noastre.
Test de prostie – razbunarea prostilor
Nu-mi vine sa cred ca cei mai multi oameni care ajung pe blogul meu ma gasesc dupa ce cauta “teste prostie“, “test de prostie” sau “teste de prostie“. Ma asteptam si eu sa fiu gasit dupa alte taguri.
Meritam si eu un “pedofil de papadii“, “aristocrat roman primeste muie” sau macar un “un baiat, un cal si doua ore de sex transcedental vizavi de comuniunea om-natura, mai exact om-animal, mai exact om-cal, mai exact humanoid-Andaluz“. Misterioase sunt caile gandirii omului din Romania. Si m-am gandit asa. Daca tot am cel mai mare succes cu un text infect pe care l-am facut in 10 minute, sa mai fac unu. In 5 minute. Si mai prost.
Ma gandeam sa nu mai repet testul de data trecuta cu patru variante de raspuns. Sa pun doar trei: “da”, “poate” si “nu”. Sa vedem ce iese. Ceva amuzant sigur nu are cum.
Ce faci ca sa mergi la concert Cedry2k?
Iti vinzi un HDD.
Nu mare. Oricum nu-l mai foloseai. Si-l dai. Poate ala chiar are nevoie. Oricum cu cat il tii mai mult cu atat se depreciaza mai mult. Si-l dai cu 25 lei. Si biletul e 20. Zau ca ma simt mai bine ca stiu ca-l sustin pe Cedry2k, decat sa stiu ca am un HDD in debara pe care nu-l folosesc.
True story. My story.
Duduile si logica anti-aglomerarii
Ma enerveaza duduile (ca de obicei femeile fac asta) care nu-si scot la timp cartela cand au ajuns la aparatul de trecere de la metrou. Si ajung langa aparat si incep sa-si caute prin geanta in care nu vor gasi, din prima, niciodata ce au nevoie. Si cauta cartele aia blestemata. Si gasesc: servetele*, abonamente la shaorma, ruj, fard, cheile de la casa, o foaie la care stau sa se uite ca nu mai isi aduc aminte ce este, o baterie, un carnetel, inca un pix, crema pentru maini etc.
